Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FACE SĂ RÂDĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 484 pentru FACE SĂ RÂDĂ.

Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă și cum se face%3F

... Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă şi cum se face%3F Ce este o epigramă și cum se face? de Cincinat Pavelescu Țiu de la început -mi exprim gratitudinea cea mai caldă scumpului nostru președinte care, reluând firul vechilor șezători ale Societății Scriitorilor Români, s-a gândit și la ... nici un epigramist de seamă. Perfecția acestui gen pare că aparține acelei civilizații foarte înaintate, vecină cu decadența și sclavia. În acea epocă fiecare voia aibă spirit și succes ușor. Toți căutau versurile mici, scurte, picante, care se citeau ușor, și care fac râdă și pe cei mari, și pe cei mici. Pe atunci, cel mai mare talent era distrezi, și prima calitate: nu fii ridicol. Epigrama a păstrat ceva din caracterul inscripției. Când vezi un monument, te întrebi: Cu ce scop e ridicat și de ... fel de problemă. Prima parte ține locul monumentului, a doua al inscripției. Această comparație ingenioasă dezvăluiește toată teoria acestui gen poetic. Ea ne face simțim, între altele, pentru ce este inutil și neabil ...

 

Constantin Negruzzi - Pentru bărbatul cel greu cari, luând o fimei guralivă, să duci să cei moarte l

... trăiesc! și, deci, ascultați-mă, pentru dumnezăi! — Cât pentru acești caresunt aice și râd numindu-mă greu, puțin îmi pasă. Pentru că ce răsplătire cei cineva mai mare de la dânșii, decât aceea care o au trăind așa stricați, fimeietici, și ticăloși, giucându- de-a purure și neânvățând niciodată și hăhăind și fleoncăind cu nesocotință orice întâmplă. Iar pe mine, o, giudecători, tatăl meu mă învăța -mi strâng minte și nu o slobod a împrăștiĂ©, orânduiesc celi ce trebuiesc și nu trebuiesc în viiață, și pe unile le am, iar de celelalte mă dipărtez; cinstesc liniște și fug de tulburări, pe care urmându-le, o, giudecători, le fac nu pre mergând la adunări, dar nu pentru că mă lenevesc spre folosurile obștii ... Încâ de dughenile acele câte au ilău și ciocan fug cu grabă, tarapanĂ¡lile, herăriile și multe altile, iar pe aceli meșteșuguri le iubăsc, care săvârșesc prin tăceri, cu toate că eu acum am găsit zugravi cântând când zugrăvĂ©. Așa de drag le este unora vorbascâ și

 

Mihai Eminescu - De ce să mori tu%3F

... Mihai Eminescu - De ce mori tu%3F De ce mori tu? de Mihai Eminescu Tu nu ești frumoasă, Marta, însă capul tău cel blond Când se lasă cu dulceață peste pieptu-ți ce suspină ... gânditoare pe un nour vagabond. Astfel treci și tu prin lume... ca un basmu de proroc! Ești săracă dar bogată, ești mâhnită dar senină! Ce plângi? De ce mori tu? Ce poți oare fi de vină Dacă fața ți-e urâtă, pe când anii-ți sunt de foc. Când ai ști tu cât ... e de dulce, de duios și de divin De-a te pierde-n ochii-aceștia străluciți în lacrimi grele. O, surâzi, surâzi odată! te pot vedea... o sântă, O martiră ce surâde printr-a lumei dor și chin, Pe când ochiul ei cel dulce și de ...

 

George Topîrceanu - Problema râsului și humorul românesc

... care-și joacă pe scenă propriile-i improvizații comice, un mare creator de veselie, care face pe toată lumea râdă cu lacrimi. Du-te -l vezi... Și dacă nici ăsta nu e în stare te vindece, te facă râzi, eu unul nu mai am nici o putere, nu mai știu ce -ți recomand — înseamnă că melancolia d-tale este incurabilă. — Și.. ăsta e ultimul d-tale cuvânt? întrebă pacientul. — Da. — Atunci s ... e întotdeauna un om vesel prin natura lui, că humorul nu se poate confunda cu veselia. Pe de altă parte, un om poate foarte bine fie vesel de la natură și, totuși, nu aibă darul de a-i face și pe semenii lui râdă. Și cu cât el, cel dintâi, râde mai tare de propriile-i glume, cu atât cei din jurul lui se lasă mai greu contagiați, mai greu convinși râdă și ei. Când e vorba de un scriitor, se cuvine facem aici din treacăt o observație,

 

Grigore Alexandrescu - Satiră Duhului meu

... urmă, râzând de-acestea toate, De rost puteai a spune tragedii însemnate, Meropa, Atalia și altele mai multe, Declamându-le toate cui vrea te asculte? Negreșit îmi vei zice, țin minte ce îmi place, Dar cărțile cu mine e greu se împace. Mai lesne pot a spune hoțiile urmate La zece tribunaluri sub nume de dreptate, Mai lesne pot număr pe degetele mele Câți sfinți avem pe lună și câte versuri rele, Decât bag de seamă ce carte nu e dată, A cui este mai mică și cine o bată. Când sunt în adunare, n-am altă mulțumire Decât se deschidă sujeturi de vorbire: Atunci sunt gata, slobod, ascult, și cu plăcere Tușesc, zâmbesc, mă leagăn și-mi dau a mea părere ... jocul și dansul ce-ți lipsește, Și niște mici petreceri, ce se zic românește Jocuri nevinovate. Nevinovate fie, Măcar că vini destule din ele pot fie; Trebuie faci pasuri și complimente bune, La vorbe serioase când alții se vor pune, n-asculți, spui glume, scoți la jucării, Și pân-a ...

 

George Topîrceanu - Deschiderea stagiunii. Săptămâna Caragiale

... 90 la sută dintre oameni n-ar ieși mai curați decât bietul Pristanda. Iată pentru ce cred că el are destul fond general-omenesc, ca poată trăi. Și tot astfel și celelalte personagii din comediile lui Caragiale (afară de două-trei excepții) — oricât de locale și de speciale ne ... de a zugrăvi mai mult caracterul sau sufletul decât moravurile mi-e indiferentă, întrucât nimeni nu poate determina cu siguranță proporția în care trebuie se îmbine trăsăturile generale cu cele locale și speciale, pentru ca un tip trăiască în veci și poată fi înțeles pretutindeni. Moravurile dispar. Dar întotdeauna ne va interesa o comedie de moravuri care au fost odată, dacă oamenii cu care au fost ... o iubire aproape conjugală. Chiriac e nu numai sergentul din garda civică, dar și tipul șarlatanului aciuat în casa omului căruia a reușit -i câștige toată încrederea și pe care-l înșală fără rușine. ... Toate acestea vor vă spună că, chiar dacă comediile de moravuri sunt menite aibă în mod fatal numai o anumită durată, chiar dacă pentru comediile lui Caragiale am crede că această durată e relativ scurtă, întrucât el nu

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de iunie

... voios rătăcești, zbori până la Lido în neagra ta gondolă, Cu fruntea luminată de-o sfântă-aureolă, Și plin de o iubire eternă, iubești! -ți pierzi orice iluzii, ș-amorul -ți rămâie Spre cer ca se-nalțe ca fumul de tămâie, Și-n nopți melodioase de august ori de mai, Nou înger, pe-aripi late, zbori până la rai! Puteai lângă Rachela, cu inimă deșartă, Dar nobilă prin suflet și nobilă prin artă, uiți a ta durere și vocea -i asculți, Și mult mai sus de secol, râzând de calomnie, te ridici deodată pe brațe de adulți, Vărsând în a ta urmă torente de-armonie, La care se-nchine dușmanii cât de mulți! Puteai, râzând de versuri la front aliniate, țeși o nouă pânză de rime zdruncinate, Și-ntr-însa amesteci real cu ideal, Făcând pe a ta Muză în clipă creeze Taverna-n care vinul curgă ca un val, Alături cu palatul în care viseze În mijlocul orgiei vrun nou Sardanapal! Pe Malibran, în care vibra melodioasă, A îngerilor voce din doma radioasă, Puteai s-o

 

Ion Luca Caragiale - C.F.R.

... A.: N-ai grije! Cupeu separat... Intri, închizi lumina, tragi perdeluțele și te-ncui pe dinăuntru: cupeu de servici, ca'va s'zică sepa'at! (Face cu ochiul.) Poți dormi până dincolo de Filiași... Trenul 163... ăl mai bun pentru noi ăsta e: trenul 163... (Cei doi amici râd.) Câte sunt acuma? N.: Unu ... că stăm sus în gară. N.: Da'... șeful unde șade? A.: Tot sus. G.: Șeful e familist? A.: Aș! Nu vrea se-nsoare; zice că nu ține la femei. Ce mai râde Mița de el, e lucru mare! Mereu îl tachinează, și vezi ce e frumos, că el se supără! Odată, nu știu cum l-a tachinat, că s-a certatără strașnic - n ... Cum, n-am făcut nimic? N.: Noi gândeam... A.: Cum, nene? Apăi daca nu-i era frate bun, se putea? Cum, adică? Era las așa mândrețe de femeie... noaptea... cu așa frumusețe de bărbat?.. în cupeu de servici!... (face cu ochiul) sepa'at, ca'va s'zică!... (râde cu multă poftă) știi că-mi place!... Câte ceasuri ai? N.: Ce-ți pasă? A.: Vorba e, vreau

 

Ion Luca Caragiale - 1 Aprilie

... venit și Mișu, și Mitică l-a recomandat Cleopatrii, că pe noi ne recomandase de mult. Pe urmă, râzi! și conversație, și râzi! (face mare haz.) Am stat noi așa, fi fost până pe la două și jumătate trecute... Mișu era amorezat de nevasta unui cârciumar din dosul Cișmegiului, de la care cumpăra țigări de ... mâine am treabă de dimineață la canțilerie.â€� Și a plecat. După ce a plecat Mișu, Cleopatra a început râză: hihihi! (râde ca Cleopatra) zice Mitică: „Știți voi unde s-a dus Poltronu? — Unde? — În Cișmegiu, pe movilă: fluiere. — Ei aș!â€� Și pe urmă ne-a spus Mitică toată intriga: Mișu primise de la nevasta mitocanului o scrisoare â ... spuie multe, da' vie negreșit. Asta era intriga lui domnul Mitică, de râdea mereu și-și făcea semne cu Cleopatra — asta era: ea meargă pe la trei și jumătate pe movilă, și el, adică Mitică, se facă mitocanul, -i ceară cont lui Mișu, și noi ieșim toți ...

 

George Coșbuc - Draga mamei

... Pe la vrăjitori Și descântători; Pe la crai de meșteri, Cari trăiesc în peșteri Și cari pot s-adune Dragoste p-alune Și pot munți -nșire P-o sârmă subțire, Și pot face vrajă Și scot fier din glajă Și din nea scot sânge Și pot dealuri strânge, Și ei strâng un munte Până-l fac grăunte! Și ... vis O babă i-a zis, Că Fira pe fată S-o prefacă moartă Și s-adune fini, S-adune vecini Și neamuri strângă Pe fată s-o plângă Și mi-o bocească mi-o dăulească, Și mi se poarte Chiar precum se port Oamenii la mort. Singur Ionel, Numai singur el mi se prefacă Că nu-i supărat, Nu-i înnegurat, umble râzând Căci Ana auzând Glumele pe rând, Se va necăji; Și ea-l va urî, Când va auzi, Că de râs o poartă, Măcar ... gândit, Că n-am făcut bine Ce-am făcut cu tine, N-am umblat pe cale Și-n voile tale! Dar de-acum te las faci cum îți place, dar ce vei ...

 

Ion Luca Caragiale - Vizită...

... Uite, coniță, Ionel nu s-astâmpără! — Ionel! strigă madam Popescu; Ionel! vin' la mama! Apoi, cătră mine încet: — Nu știi ce ștrengar se face... și deștept... Dar vocea de dincolo adaogă: — Coniță ! uite Ionel! vrea -mi răstoarne mașina !... Astâmpără-te, că te arzi! — Ionel! strigă iar madam Popescu; Ionel ! vin' la mama! — Sări, coniță! varsă spirtul! s-aprinde ... sabia scoasă și-i oprește trecerea, luând o poză foarte marțială. Mama ia pe maiorul în brațe și-l sărută... — Nu ți-am spus nu te mai apropii de mașină când face cafea, că daca te-aprinzi, moare mama? Vrei moară mama? — Dar — întrerup eu — pentru cine ați poruncit cafea, madam. Popescu? — Pentru dumneata. — Da de ce vă mai supărați ... din neutralitate și intervie în război, primește în obraz, dedesubtul ochiului drept, o puternică lovitură de spadă. — Vezi? vezi, dacă faci nebunii? era -mi scoți ochiul... Ți-ar fi plăcut mă omori? Sărută-mă, -mi treacă și ...

 

   Următoarele >>>